Analiza ABC a stocurilor: calculați clase utile în practică

Acasă » Resurse » Analiza ABC a stocurilor: calculați clase utile în practică

Timp estimat de citire: 10 minute

Analiza ABC a stocurilor grupează articolele după valoarea consumului anual: cantitatea utilizată într-un an înmulțită cu costul unitar. Articolele din clasa A reprezintă cea mai mare parte a acestei valori, cele din clasa B următoarea parte, iar cele din clasa C restul. Scopul este să concentrați eforturile de control al stocurilor acolo unde au cel mai mare impact financiar.

Pentru un producător, mai există o întrebare importantă: ce articol ar putea bloca executarea unei comenzi dacă lipsește? Un șurub ieftin poate face parte din clasa C și totuși poate ține pe loc un întreg ansamblu. Analiza ABC vă arată unde se duc banii, nu și ce operații pot începe fără riscul lipsei de materiale.

Folosiți clasificarea pentru a stabili politici adecvate de achiziții și de control al stocurilor. Apoi corelați disponibilitatea materialelor cu programul de producție folosind SkyPlanner APS. Astfel, o componentă ieftină care lipsește primește atenție atunci când pune în pericol livrarea, nu doar când cheltuielile anuale aferente sunt mari.

Ce înseamnă, de fapt, A, B și C

Într-o analiză bazată pe valoarea consumului, clasele arată cum se concentrează cheltuielile, nu calitatea, marja de profit sau prioritatea în producție.

• Articolele din clasa A reprezintă prima și cea mai mare parte a valorii consumului anual. Pentru acestea, trebuie urmărite îndeaproape exactitatea evidenței stocurilor, angajamentele de achiziție și stocurile excedentare.
• Articolele din clasa B reprezintă următoarea parte a valorii. De regulă, controalele standard și revizuirile periodice sunt mai potrivite decât tratarea fiecărui articol ca pe o excepție.
• Articolele din clasa C reprezintă partea rămasă, mai mică, din valoarea consumului. Adesea, puteți simplifica reaprovizionarea curentă și activitățile administrative, fără a expune producția la lipsuri de materiale care pot fi evitate.

Un punct de plecare frecvent este alocarea a aproximativ 80% din valoarea consumului în clasa A, a următoarelor 15% în clasa B și a restului de 5% în clasa C. Acestea sunt praguri stabilite prin politica de gestiune, nu reguli universale. Distribuția reală poate fi diferită.

Cunoscutul principiu 80/20 descrie modul în care valoarea se poate concentra într-un grup relativ mic de articole. Nu impune ca exact 20% dintre codurile de articol să intre în clasa A. Calculați mai întâi distribuția, în loc să forțați numărul de articole să se încadreze într-un tipar prestabilit.

Cum calculați clasele ABC ale stocurilor

Începeți cu un set de articole clar definit, de exemplu materialele și componentele cumpărate pe care le utilizează o fabrică. Folosiți aceeași perioadă de douăsprezece luni și aceeași bază de calcul al costurilor. Nu includeți în același clasament consumul de materii prime și valoarea integrală a produselor finite fără a ține cont de suprapunere: riscați să numărați de două ori valoarea acelorași materiale.

1. Colectați datele despre consum și costul unitar

Pentru fiecare cod de articol, înregistrați cantitatea consumată în perioada analizată și costul unitar. Corelați unitățile de măsură: unei cantități exprimate în bucăți trebuie să-i corespundă un cost pe bucată, nu pe cutie. Folosiți aceeași monedă și aceeași bază de evaluare pentru întreaga listă.

Consumul istoric este un punct de plecare practic, dar verificați dacă este reprezentativ pentru activitatea viitoare. Un produs scos din fabricație, un contract nou sau o perioadă în care lipsurile de materiale au limitat consumul pot face ca datele anului trecut să inducă în eroare. Dacă folosiți în schimb consumul anual prognozat, precizați clar acest lucru și aplicați aceeași abordare în mod consecvent.

2. Calculați valoarea consumului anual

Valoarea consumului anual = cantitatea consumată anual × costul unitar

Această valoare reflectă consumul pe parcursul unui an, nu valoarea stocului disponibil astăzi. Un articol poate avea un stoc redus pe raft și totuși poate genera cheltuieli anuale mari, deoarece îl reaprovizionați frecvent.

Nu este nici prețul de vânzare, nici venitul din vânzări. În această analiză a materialelor pentru producție, ierarhizați articolele după costul cantităților consumate în producție.

3. Sortați descrescător după valoare

Adunați valorile consumului anual pentru a obține totalul, apoi sortați descrescător rândurile cu articole. Nu le ierarhizați doar după prețul unitar. Un material ieftin, utilizat în cantități foarte mari, poate ocupa un loc mai sus decât o piesă scumpă folosită doar ocazional.

4. Calculați ponderea fiecărui articol și ponderea cumulată

Ponderea valorică a articolului = valoarea consumului anual al articolului ÷ valoarea totală a consumului anual × 100%

Ponderea cumulată se obține adunând succesiv ponderile pe măsură ce parcurgeți lista sortată. Aceasta arată unde trebuie trasate limitele dintre clase.

5. Atribuiți clasele după o regulă explicită de delimitare

Pentru o politică 80/15/5, includeți articole în clasa A până când ponderea valorică cumulată atinge sau depășește 80%, apoi în clasa B până când atinge sau depășește 95%. Articolele rămase intră în clasa C. Păstrați fiecare cod de articol integral într-o singură clasă.

Conform acestei convenții, articolul care depășește un prag rămâne în clasa pe care o completați. Dacă următorul articol duce ponderea clasei A de la 79% la 83%, acesta rămâne în A, iar B începe de la rândul următor. Puteți folosi și o altă convenție consecventă; documentați-o, astfel încât următorul analist să poată reproduce rezultatul. Tratați consecvent și articolele cu valori egale, pentru ca o schimbare a ordinii de sortare să nu ducă la treceri inexplicabile dintr-o clasă în alta.

Exemplu de calcul: un articol din clasa C poate fi utilizat de mii de ori

Să presupunem că un producător analizează șase materiale cumpărate. Cifrele de mai jos sunt ilustrative, nu rezultate obținute de clienți. Valoarea totală a consumului anual este de 100.000 $. Rândurile sunt sortate după această valoare; cele două rânduri cu valori egale păstrează ordinea din lista inițială de articole.

Material	Consum anual	Cost unitar	Valoarea consumului anual	Pondere în total	Pondere cumulată	Clasă
Motoare	200	300,00 $	60.000 $	60%	60%	A
Carcase	400	50,00 $	20.000 $	20%	80%	A
Arbori	600	20,00 $	12.000 $	12%	92%	B
Garnituri de etanșare	6.000	0,50 $	3.000 $	3%	95%	B
Șuruburi	30.000	0,10 $	3.000 $	3%	98%	C
Etichete	100.000	0,02 $	2.000 $	2%	100%	C

Pentru carcase, calculul este 400 × 50 $ = 20.000 $. Împărțind la 100.000 $, obținem o pondere de 20%. Adăugată la ponderea de 60% a motoarelor, aceasta duce ponderea cumulată la 80% și completează clasa A.

Arborii și garniturile de etanșare adaugă 15%, completând clasa B la 95%. Șuruburile și etichetele reprezintă ultimele 5%, deci intră în clasa C conform acestei politici.

Observați și ce nu spune acest calcul. Producătorul consumă 30.000 de șuruburi, dar acestea rămân în clasa C deoarece costul lor anual este relativ mic. Clasa C nu înseamnă că articolul este rar utilizat, învechit sau că stocul se poate epuiza fără consecințe. Nici clasa A nu înseamnă că motoarele ar trebui să primească automat prioritate în ordinea de prelucrare la utilaj.

Stabiliți măsuri de control diferite pentru fiecare clasă

Clasificarea își dovedește utilitatea atunci când schimbă modul de lucru. Stabiliți pentru fiecare clasă o politică de control, un responsabil și o procedură de revizuire periodică, în loc să adăugați pur și simplu o literă în nomenclatorul de articole.

Clasă	Ce urmăriți în practică	Ce trebuie evitat
A	Urmăriți îndeaproape angajamentele de achiziție și stocurile excedentare; verificați frecvent exactitatea stocurilor acolo unde erorile generează riscuri financiare semnificative; urmăriți schimbările cererii și ale costurilor.	Achiziționarea unor cantități suplimentare doar pentru că un articol este în clasa A sau reducerea stocului atât de drastic încât aprovizionarea nu mai este sigură.
B	Aplicați o politică standard de reaprovizionare și analizați periodic excepțiile; examinați articolele a căror valoare sau ale căror condiții de aprovizionare se schimbă.	Neglijarea grupei intermediare, rămasă între controalele stricte pentru clasa A și procedurile simple pentru clasa C.
C	Reduceți efortul de procesare a tranzacțiilor prin cantități adecvate pe ambalaj, reaprovizionare cu două containere sau acorduri cu furnizorii; mențineți suficiente rezerve pentru a face față riscului real de aprovizionare.	Considerarea cheltuielilor anuale mici drept motiv pentru a ignora lipsurile, termenul de valabilitate sau dependența producției de aceste articole.

Frecvența potrivită a inventarierii și intervalul de analiză a achizițiilor depind de specificul activității dumneavoastră. Chiar și în aceeași clasă, un articol cu un consum stabil și evidențe fiabile necesită o atenție diferită față de unul la care apar repetat diferențe de stoc.

La fel, o comandă mai mare pentru un articol din clasa C poate fi economică dacă reduce munca repetată de achiziție și manipulare, dar nu și dacă materialul expiră sau devine depășit. Analiza ABC ajută la stabilirea articolelor care necesită mai multă atenție; nu calculează cantitatea optimă de comandat sau stocul de siguranță necesar.

Luați separat decizia privind stocul de siguranță. Stabiliți această rezervă în funcție de incertitudine, timpul de reaprovizionare și consecințele unei lipse, în loc să aplicați același procent de stoc fiecărui articol din clasele A, B sau C.

Luați în calcul importanța pentru producție înainte de a schimba politica de stocuri

Înainte de a reduce controalele pentru articolele din clasa C, întrebați-vă ce se întâmplă când fiecare dintre ele lipsește. Verificați dacă există un înlocuitor aprobat, cât de repede se poate asigura o nouă livrare și ce comenzi ale clienților depind de articolul respectiv.

Păstrați vizibilă importanța pentru producție alături de clasa ABC. Lipsa unui șurub din clasa C fără înlocuitor aprobat poate necesita atenție urgentă, chiar dacă achiziția lui nu justifică același nivel de verificare ca în cazul unui motor din clasa A. Nu trebuie să îl reclasificați în A pentru a recunoaște acest risc.

Variabilitatea cererii este un alt aspect care trebuie analizat separat. Două articole cu aceeași valoare a consumului anual pot avea tipare de consum foarte diferite: unul este utilizat constant, iar celălalt este necesar ocazional, în cantități mari. Verificați acest tipar înainte de a le aplica aceeași procedură de reaprovizionare.

Imaginați-vă că motoarele și carcasele necesare unei comenzi de asamblare sunt disponibile, dar lipsește șurubul necesar. Din punct de vedere financiar, necesarul comenzii pare bine acoperit. În practică, asamblarea nu poate fi finalizată fără acea componentă. Începerea lucrului mai devreme poate duce doar la ansambluri neterminate, manipulări suplimentare și încă o coadă de lucrări de urmărit.

Următoarea întrebare utilă nu este „Din ce clasă face parte șurubul?”, ci „Când poate fi executată efectiv această comandă și ce poate face echipa între timp?”

Corelați fiecare clasă de materiale cu programul de producție folosind SkyPlanner

SkyPlanner APS include disponibilitatea materialelor în același calcul de programare cu posturile de lucru, schimburile, dependențele dintre operații și prioritățile. Când este activată programarea care ține cont de materiale, Arcturus ia în calcul materialele disponibile și livrările așteptate pentru a stabili momentele de începere a operațiilor. Conform acestor reguli, o operație nu este programată să înceapă înainte ca materialele necesare să fie disponibile.

Astfel, șurubul lipsă devine o constrângere de programare, nu doar o poziție cu valoare mică într-un raport de stocuri. Puteți verifica operațiile planificate și finalizarea lor în vizualizarea Gantt, în loc să comparați manual soldurile de stoc cu cozile de lucrări separate ale utilajelor. Rezultatul este un număr mai mic de operații programate să înceapă fără materialele necesare și identificarea mai devreme a problemelor de livrare.

Datele de livrare din comenzile de achiziție indică disponibilitatea estimată. Confirmarea livrării unei comenzi de achiziție actualizează stocul; o recepție așteptată nu înseamnă că materialul se află deja în stoc. Dacă furnizorul modifică data estimată, actualizați informația și recalculați programul pentru a vedea efectul asupra lucrărilor.

Dumneavoastră stabiliți în continuare prioritățile. Arcturus calculează succesiunea operațiilor respectând regulile și capacitatea pe care le definiți, astfel încât să puteți evalua angajamentele afectate, în loc să mutați manual fiecare operație. De aceea, SkyPlanner este un instrument util în completarea controlului bazat pe ABC: controlul financiar se concentrează în continuare asupra articolelor prioritare din acest punct de vedere, iar evaluarea posibilității de a începe producția ține cont de componentele de care are nevoie efectiv fiecare operație.

SkyPlanner se integrează cu orice ERP sau MES prin interfața sa REST API deschisă. Puteți păstra sistemul în care gestionați datele despre achiziții și articole, conectându-l totodată la un program de producție care reflectă disponibilitatea materialelor.

Ce a schimbat la Eskomatic o imagine mai clară asupra disponibilității materialelor

Eskomatic, companie care execută prelucrări mecanice la comandă, folosea anterior sisteme mai vechi de ERP și de control al producției, în care listele de operații de executat erau gestionate în mare parte manual. Obținerea unei imagini de ansamblu necesita efort, iar informațiile limitate despre disponibilitatea materialelor făceau ca lipsa unui material să poată fi descoperită prea aproape de momentul planificat pentru începerea unei operații.

După conectarea SkyPlanner la sistemul ERP existent, echipa a beneficiat de o listă de operații afișată într-o diagramă Gantt, de programarea automată a încărcării și de o imagine mai clară a lipsurilor de materiale. În relatarea experienței sale cu SkyPlanner, Eskomatic menționează mai puține opriri ale producției cauzate de lipsa materialelor și stabilirea mai precisă a datelor de livrare.

Această experiență ilustrează o îmbunătățire operațională care merge dincolo de simpla clasificare: planificatorul poate vedea lipsa materialelor în contextul lucrărilor afectate. Este un motiv pentru a corela controlul stocurilor cu programarea producției, în loc să vă așteptați ca simpla încadrare într-o clasă ABC să asigure respectarea termenelor de livrare.

Începeți cu o grupă de materiale și un caz real de lipsă

Alegeți o grupă de materiale clar definită, calculați valorile consumului și conveniți asupra pragurilor. Aplicați politicile de control rezultate, apoi evaluați importanța articolelor C pentru producție înainte de a simplifica reaprovizionarea lor. Revizuiți clasificarea atunci când se schimbă cererea, costurile sau mixul de produse. Analizați în mod explicit articolele noi și pe cele fără consum, în loc să presupuneți că istoricul consumului oferă o imagine completă.

Folosiți analiza ABC pentru a vă concentra eforturile de control financiar acolo unde este necesar. Folosiți SkyPlanner pentru a transforma disponibilitatea materialelor și capacitatea de producție într-un plan pe care echipa din secție îl poate urma.

Programați o demonstrație SkyPlanner pornind de la o comandă recentă de asamblare întârziată din cauza unei componente lipsă. Pregătiți necesarul de materiale, data estimată a recepției și fluxul tehnologic, apoi vedeți cum influențează lipsa materialului începutul și finalizarea planificate, în contextul celorlalte lucrări. Dacă preferați să explorați mai întâi, încercați SkyPlanner cu date demonstrative.