Takt time: calculați ritmul necesar al producției

Acasă » Resurse » Takt time: calculați ritmul necesar al producției

Timp estimat de citire: 9 minute

Takt time indică ritmul de producție necesar pentru a satisface cererea clienților și se exprimă ca timp de producție disponibil pentru fiecare unitate conformă cerută. Un takt time de două minute înseamnă că procesul trebuie să livreze, în medie, o unitate conformă la fiecare două minute din timpul disponibil.

Calculul este simplu. Întrebarea importantă vine însă după: pot utilajele, personalul și fluxul tehnologic să susțină acest ritm?

O țintă stabilită pe baza cererii nu rezervă un utilaj și nici nu elimină o schimbare de fabricație. SkyPlanner APS corelează cantitățile necesare cu un program detaliat de producție, astfel încât să vedeți ce resurse sunt necesare pentru realizarea lucrărilor și să puteți reacționa când se schimbă cererea sau disponibilitatea resurselor.

Formula de calcul pentru takt time

Takt time = timpul de producție disponibil ÷ cererea clienților

Folosiți aceeași perioadă pentru ambele date de intrare. Împărțiți minutele disponibile pe schimb la numărul de unități necesare pe schimb sau orele disponibile pe săptămână la numărul de unități necesare pe săptămână. Rezultatul reprezintă timpul pe unitate, nu numărul de unități pe oră.

Imaginați-vă o celulă de producție care lucrează într-un schimb de opt ore. Pauzele și celelalte intervale stabilite în care nu se lucrează însumează 60 de minute, rămânând 420 de minute disponibile. Clienții au nevoie de 210 unități conforme de la această celulă în fiecare schimb.

420 de minute ÷ 210 unități = 2 minute pe unitate

Aceasta înseamnă 120 de secunde pe unitate, echivalentul unui ritm mediu necesar de 30 de unități pe oră de producție disponibilă. Nu este media calculată pentru întregul schimb de opt ore, care include și intervalele în care nu se lucrează.

Valoarea de două minute arată ce ritm impune cererea. Nu arată cât de repede lucrează celula în prezent și nici cât timp îi trebuie unui produs pentru a parcurge toate operațiile.

Alegeți date de intrare care reflectă producția de realizat

Înainte de a folosi o țintă de takt time, stabiliți clar la ce se referă cantitatea și timpul disponibil. Chiar și un răspuns precis la o întrebare greșită duce la un plan de producție necorespunzător.

Definiți familia de produse și punctul de numărare a producției

Porniți de la un produs sau de la o familie de produse fabricate în mod repetat, care urmează un flux de producție comun și relevant pentru calcul. Precizați unde numărați unitățile produse: de exemplu, ansamblurile finite care ies dintr-o celulă, nu suma pieselor finalizate la mai multe operații.

Nu numărați din nou aceeași unitate de fiecare dată când trece printr-un alt post de lucru. Totodată, nu considerați o componentă simplă și un ansamblu complex drept unități echivalente doar pentru că ambele apar în portofoliul de comenzi.

Corelați cererea cu perioada de planificare

Folosiți cantitatea de care clienții au nevoie în perioada pe care o planificați. Dacă refaceți stocul, raportați necesarul la politica de reaprovizionare, în loc să produceți o cantitate mare, fără o cerere certă, doar pentru a ține utilajele ocupate.

O medie săptămânală poate fi utilă pentru stabilirea unui ritm recurent, dar verificați termenele de livrare din acea săptămână. Faptul că realizați cantitatea totală vineri nu rezolvă o comandă care trebuia livrată marți.

Când cererea crește, iar timpul disponibil rămâne același, takt time se scurtează: fiecărei unități cerute îi revine mai puțin timp. Când cererea scade, takt time se prelungește. Dacă nu există cerere în perioada respectivă, calculul unui takt time nu are sens; împărțirea la zero nu stabilește o țintă de producție.

Stabiliți clar timpul disponibil

Folosiți timpul alocat efectiv acelui flux de producție, după scăderea intervalelor planificate în care nu se lucrează, cum ar fi pauzele în care producția se oprește. Nu luați în calcul un schimb întreg pentru o familie de produse care poate ocupa resursa comună doar o parte din schimb.

Tratați consecvent timpii de reglaj și pierderile. În acest ghid, schimbările de fabricație rămân lucrări care trebuie să se încadreze în timpul de producție disponibil; durata lor nu se scade și din acest timp. Alte convenții de calcul exclud mai întâi schimbările de fabricație planificate. Indiferent de abordare, luați în calcul același timp o singură dată, nu de două ori.

Defecțiunile neprevăzute, funcționarea la viteză redusă și piesele rebutate nu reduc cererea clienților. Ele reduc capacitatea de a o satisface. Evidențiați aceste pierderi când verificați capacitatea, în loc să le ascundeți în spatele unei estimări prea optimiste a timpului disponibil.

Takt time și timpul de ciclu: ritmul necesar și performanța reală

Takt time se calculează pornind de la cerere. Timpul de ciclu se determină prin măsurarea procesului: cât durează efectiv o operație repetabilă sau un ciclu de producție. Lead time-ul de producție este o altă măsură: timpul total de parcurgere a fluxului tehnologic definit, inclusiv așteptările dintre operații.

Un produs poate petrece ore întregi pe o linie care livrează o unitate finită la fiecare două minute. Mai multe unități parcurg simultan etape diferite. Prin urmare, takt time nu impune parcurgerea întregului flux tehnologic în două minute.

Când comparați timpul de ciclu cu takt time, verificați ce anume acoperă măsurarea. Ciclul automat de tăiere al unui utilaj poate să nu includă încărcarea și descărcarea. Măsurarea ciclului în timpul funcționării poate exclude opririle. Niciuna dintre aceste măsurători nu demonstrează, de una singură, ce ritm de obținere a produselor finite conforme poate fi susținut.

La un singur post de lucru care produce câte o unitate, un timp de ciclu mai mare decât takt time indică un deficit de capacitate chiar înainte de a adăuga timpii de reglaj separați sau pierderile. Un timp de ciclu sub takt time vă oferă o marjă, dar nu dovedește că întregul flux poate acoperi cererea. Ghidul nostru despre măsurarea timpului de ciclu în producție explică cum să obțineți date utile privind durata operațiilor.

Verificați dacă ritmul necesar poate fi susținut de capacitatea disponibilă

Să revenim la celula de producție care trebuie să realizeze 210 unități conforme în cele 420 de minute disponibile. Imaginați-vă că operația care îi limitează capacitatea durează 1,8 minute pe unitate și necesită 30 de minute de reglaj pe parcursul schimbului. Prelucrarea și reglajul folosesc aceeași resursă, fără să se suprapună. În acest exemplu simplificat nu există rebuturi sau opriri neplanificate.

Verificarea capacității	Calcul	Timp necesar
Cicluri de producție repetate	210 unități × 1,8 minute	378 de minute
Reglaje	Înregistrate separat	30 de minute
Volum total de lucru	378 + 30	408 minute
Timp rămas	420 − 408	12 minute

Lucrările se încadrează în timpul disponibil al acestei resurse, dar marja este de numai 12 minute. Ciclul de 1,8 minute pare să ofere o rezervă confortabilă față de takt time de două minute, până când luați în calcul reglajul. O întrerupere sau reprelucrările suplimentare pot consuma rapid timpul rămas.

Acum imaginați-vă că cererea crește la 240 de unități, fără nicio modificare a schimbului. Noul takt time este 420 ÷ 240 = 1,75 minute pe unitate. Însă operația durează în continuare 1,8 minute pe unitate, iar reglajul necesită tot 30 de minute.

Timpul total necesar devine 240 × 1,8 + 30 = 462 de minute. Sunt 42 de minute în plus față de cele 420 disponibile. Simplul fapt de a afișa pe panoul de producție un timp-țintă mai scurt nu poate elimina acest deficit.

Aveți nevoie de o soluție practică: reduceți durata operației sau timpul de reglaj, asigurați capacitate suplimentară adecvată, mutați lucrările care permit acest lucru pe altă resursă sau conveniți asupra unei alte cerințe ori a unui alt termen de livrare. Verificați calitatea, disponibilitatea personalului și siguranța metodelor de lucru înainte de a considera că o creștere propusă a vitezei reprezintă capacitate utilizabilă.

Aici intervine și programarea producției. Calculul de mai sus verifică încărcarea totală a unei singure resurse. Programul de producție permite verificarea momentului în care se pot executa lucrările, a finalizării la timp a operațiilor precedente și a celorlalte comenzi care au nevoie de aceeași resursă. Chiar dacă volumul total se încadrează în timpul disponibil, lucrările se pot termina prea târziu dacă resursa are capacitatea necesară abia după termenul de livrare.

Este util takt time în producția cu o varietate mare de produse?

Takt time este cel mai ușor de interpretat atunci când produsele urmează un flux repetabil și necesită un volum de lucru relativ comparabil. În producția cu o varietate mare de produse, poate ajuta în continuare la înțelegerea cererii recurente pentru o familie adecvată de produse. Însă un singur takt time pentru întreaga fabrică poate ascunde tocmai constrângerea pe care trebuie să o identificați.

Zece unități dintr-un produs pot ocupa utilajul mai mult timp decât cincizeci de unități din altul. Produsele diferite pot necesita și fluxuri tehnologice, dispozitive de fixare sau competențe diferite. Reducerea lor la un număr mediu de unități nu le face egale din punctul de vedere al necesarului de capacitate.

Păstrați ținta stabilită pe baza cererii, apoi determinați, pentru cantitatea fiecărui produs, necesarul real de operații și reglaje. Evaluați încărcarea cumulată a resurselor comune. Pentru lucrările unicat, ale căror fluxuri tehnologice și durate diferă mult, programarea detaliată a comenzilor este mai utilă decât încercarea de a impune același ritm fiecărei operații.

Transformați cererea într-un program de producție aplicabil cu SkyPlanner

Nu folosiți SkyPlanner pentru a înlocui o simplă împărțire, ci pentru a menține legătura dintre necesarul de producție rezultat și lucrările prin care acesta trebuie realizat.

În SkyPlanner, definiți o singură dată operațiile din fluxul tehnologic al unui produs, duratele lor și posturile de lucru pe care pot fi executate. Pozițiile din comenzile noi preiau acest flux tehnologic; cantitățile și termenele de livrare indică sistemului de programare ce trebuie realizat. Puteți specifica un timp de prelucrare pe bucată, o rată de producție sau o operație cu durată fixă, iar timpul de reglaj se înregistrează separat.

Arcturus, sistemul de inteligență artificială al SkyPlanner pentru programarea producției, programează toate operațiile împreună, ținând cont de capacitatea configurată, de schimburi, de dependențele dintre operații și de prioritățile pe care le stabiliți. Vizualizarea Gantt arată succesiunea operațiilor și intervalele programate pentru fiecare resursă. Astfel, vedeți când este prevăzută finalizarea lucrărilor necesare, în loc să presupuneți că un ritm mediu satisfăcător garantează finalizarea comenzii la timp.

Când cantitatea crește sau timpul disponibil într-un schimb se reduce, actualizați informațiile și lăsați Arcturus să recalculeze programul. Analizați impactul asupra comenzilor afectate și decideți dacă este nevoie de o schimbare a priorităților, de o ajustare aprobată a capacității sau de revizuirea unui angajament de livrare. Petreceți mai puțin timp corectând manual succesiunea operațiilor pe fiecare utilaj și aveți o bază mai clară pentru deciziile de producție.

SkyPlanner programează resursele de producție pe care le definiți; echilibrarea fizică a liniilor și modificarea metodelor de lucru rămân decizii de inginerie a producției. O programare mai bună vă ajută să vedeți unde trebuie intervenit și ce implicații are planul revizuit asupra livrării.

Ce a schimbat la Fredman Operations vizibilitatea asupra capacității pe schimburi

Fredman Operations, un producător finlandez de soluții pentru bucătărie și ambalare sigure pentru contactul cu alimentele, transfera anterior fișele de lucru manual între sistemul ERP L7 și software-ul LTR de gestionare a producției. Prioritățile operațiilor erau stabilite manual, fără o imagine clară asupra momentelor în care utilajele deveneau disponibile și asupra capacității fiecărui schimb.

Cu SkyPlanner, vizualizarea Gantt comună și programarea pe schimburi au permis includerea acestei capacități în planul de producție. Personalul putea vedea momentele planificate de începere și de finalizare a operațiilor, iar compania raportează reacții mai rapide la modificările programului și un necesar mai mic de ore suplimentare.

Experiența Fredman arată de ce volumul cerut trebuie susținut de un plan de capacitate aplicabil: echipa poate evalua angajamentele de livrare în raport cu timpul de producție disponibil, fără să refacă mereu calculele manual. Citiți opinia Fredman Operations despre SkyPlanner pentru a afla întreaga poveste.

Vedeți ce înseamnă în practică ritmul de producție necesar

Calculați takt time pentru a clarifica ritmul impus de cererea clienților. Apoi folosiți SkyPlanner pentru a programa operațiile efective, a vedea unde încărcarea se încadrează în capacitatea resurselor și a înțelege ce se schimbă atunci când cererea se modifică.

SkyPlanner se integrează cu orice sistem ERP sau MES prin interfața sa deschisă REST API, astfel încât să puteți folosi datele existente despre comenzi și producție pentru programarea producției.

Pentru a vedea cum se aplică în propria producție, programați o demonstrație SkyPlanner. Pregătiți datele pentru o familie de produse fabricate în mod repetat: cererea, duratele operațiilor și calendarul schimburilor. Aceste informații fac discuția concretă: ce trebuie produs, unde este nevoie de capacitate și cum se adaptează programul la o modificare. Dacă preferați să explorați mai întâi pe cont propriu, încercați SkyPlanner cu date demonstrative.